Sănătatea inimii este influențată de alegerile repetate în fiecare zi: câtă mișcare faci, ce mănânci, cât dormi, dacă fumezi și cât alcool consumi. Tensiunea arterială, colesterolul, glicemia și greutatea corporală sunt, la rândul lor, factori importanți pentru riscul cardiovascular. Nu este necesar să schimbi radical întreaga rutină pentru a începe să ai mai multă grijă de inimă. Obiceiurile realiste, menținute pe termen lung, sunt mai utile decât perioadele scurte cu reguli foarte restrictive.
Prevenția nu înseamnă însă doar un stil de viață sănătos. Unele probleme cardiovasculare pot evolua mult timp fără simptome evidente, iar predispoziția genetică, vârsta și anumite boli nu pot fi modificate prin alimentație sau sport. De aceea, obiceiurile sănătoase trebuie completate de controalele și investigațiile recomandate în funcție de profilul individual de risc.
Include mișcarea în programul obișnuit
Activitatea fizică regulată contribuie la sănătatea cardiovasculară și poate ajuta la controlul tensiunii arteriale, al glicemiei și al greutății. Nu trebuie să practici neapărat un sport de performanță. Mersul alert, ciclismul, înotul, exercițiile efectuate acasă sau alte activități care îți cresc moderat ritmul cardiac pot fi integrate într-o rutină obișnuită.
Contează și reducerea perioadelor foarte lungi petrecute pe scaun. Dacă lucrezi la birou, ridică-te periodic, mergi câteva minute sau efectuează diferite activități în picioare. Aceste pauze nu înlocuiesc exercițiul fizic, dar reduc timpul petrecut complet sedentar.
Pentru persoanele inactive, progresia este importantă. Începe cu un nivel pe care îl poți tolera și crește treptat durata și intensitatea. Dacă ai o boală cardiovasculară cunoscută sau simptome la efort, discută cu medicul înainte de a începe un program solicitant.
Construiește mesele în jurul alimentelor nutritive
Un model alimentar favorabil inimii pune accent pe legume, fructe, leguminoase, cereale integrale, nuci, semințe și surse adecvate de proteine. Peștele poate face parte dintr-o astfel de alimentație, iar tipul și cantitatea de grăsimi consumate contează.
Este util să limitezi alimentele ultraprocesate, produsele cu multă sare, băuturile cu zahăr și consumul excesiv de grăsimi saturate. Nu este necesar ca fiecare masă să fie perfectă. Mai important este modelul alimentar general pe care îl menții săptămână după săptămână.
Gătitul mai des acasă poate face mai ușor controlul cantităților de sare, zahăr și grăsimi. Citește și etichetele produselor consumate frecvent, deoarece două variante aparent asemănătoare pot avea compoziții nutriționale diferite.
Acordă atenție tensiunii, colesterolului și glicemiei
Hipertensiunea poate exista fără durere sau alte manifestări evidente. Din acest motiv, măsurarea tensiunii arteriale este importantă chiar și atunci când te simți bine. Frecvența verificărilor trebuie adaptată vârstei, valorilor anterioare și recomandărilor medicului.
Același principiu se aplică profilului lipidic și glicemiei. Valorile crescute ale colesterolului sau tulburările de reglare a glicemiei pot contribui la riscul cardiovascular fără să producă inițial simptome clare.
Dacă ai primit tratament pentru hipertensiune, colesterol crescut sau diabet, nu modifica dozele și nu întrerupe medicamentele pentru că valorile s-au îmbunătățit. Rezultatele mai bune pot fi chiar consecința tratamentului.
Protejează-ți somnul și gestionează stresul
Somnul insuficient sau de slabă calitate poate influența tensiunea arterială, metabolismul și alegerile alimentare. Un program relativ constant, un mediu potrivit pentru odihnă și evitarea privării repetate de somn sunt măsuri utile pentru sănătatea generală și cardiovasculară.
Stresul face parte din viața cotidiană, însă perioadele prelungite de suprasolicitare pot încuraja comportamente nefavorabile, precum fumatul, sedentarismul, consumul excesiv de alcool sau alimentația dezechilibrată. Mișcarea, pauzele, activitățile relaxante și sprijinul social pot ajuta.
Dacă stresul sau problemele de somn devin persistente și îți afectează funcționarea zilnică, discutarea lor cu un specialist poate fi mai eficientă decât încercarea repetată a unor soluții rapide.
Evită fumatul și limitează alcoolul
Fumatul afectează vasele de sânge și crește riscul cardiovascular. Renunțarea la fumat este una dintre cele mai importante schimbări pe care le poate face o persoană care fumează pentru sănătatea inimii. Dacă procesul este dificil, medicul poate recomanda metode și tratamente care cresc șansele de reușită.
În privința alcoolului, ideea că trebuie să începi să consumi anumite băuturi pentru a-ți „proteja inima” nu reprezintă o strategie recomandată. Dacă nu consumi alcool, nu există un motiv cardiovascular pentru a începe. Dacă bei, evitarea excesului este importantă.
Recunoaște simptomele care necesită ajutor rapid
Prevenția trebuie însoțită de recunoașterea semnelor de alarmă. Durerea sau presiunea în piept, mai ales dacă este însoțită de dificultăți de respirație, transpirații reci, greață, slăbiciune marcată sau disconfort care se extinde către braț, spate, gât ori maxilar, poate necesita evaluare medicală de urgență. Manifestările unui eveniment cardiovascular nu sunt identice la toate persoanele.
Sănătatea inimii se construiește prin consecvență: mai multă mișcare, o alimentație echilibrată, somn suficient, evitarea fumatului și monitorizarea factorilor de risc cunoscuți. Alege schimbări pe care le poți păstra, în locul soluțiilor spectaculoase și temporare. Informează-te din surse medicale corecte și discută cu medicul despre evaluările și măsurile de prevenție potrivite vârstei, istoricului familial și stării tale de sănătate.
Sursa: ziarulsud.eu
